IN MEMORIAM: LIDIA ANDREI MORARU(2)

IN MEMORIAM:  LIDIA ANDREI MORARU (2)

4011111

Frumuseţea mamei  a fost observată de un învăţător, proaspăt absolvent al Scolii Pedagogice din Orhei, Valeriu Ion Moraru, cel care a devenit tatăl meu, anterior, fost copil deportat în Siberia(1941-1948) împreună cu fraţii lui. De fapt, împreună cu copiii a fost arestat si deportat şi tatăl lor şi bunicul meu Ion Alexandru Moraru, dar bunicul a fost  coborât din tren în Sverdlovsk, unde a şi fost împuşcat de sovietici.Ei locuiau în satul Ustia, nu departe de Criuleni, dar după ce au fost deportaţi, casa, toată averea şi pământul cu livezi şi vii au fost confiscate de statul-ocupant.Când  s-au întors din Siberia la Ustia, nu mai aveau nici casă, nici masă…Din acest motiv, s-au dus la Jevreni, la casa mamei lor şi bunicii mele, Parascovia Moraru, situată la 7 kilometri de la Ustia.(vezi: „Soarta unei familii, a unei ţări întregi…?” publicat de mine la Iaşi în „Revista Română”, nr. 3 din noiembrie 1996 sau „Povara trecutului stalinist” din „ Literatura şi arta” nr.34 din 18 august 1994; pagina” Răstignit pentru Basarabia” din săptămânalul „Glasul Naţiunii” , nr.40 din 24 octombrie 2002 şi „Vetre strămoşeşti: Jevreni” tot în „GN”, nr.14 din 10 aprilie 2003).

La 9 noiembrie 1951 tata s-a căsătorit cu mama, care în aceiaşi zi a primit numele de familie Moraru. E greu de spus cât de puternice erau sentimentele şi dragostea după război, la începutul anilor 50 din secolul trecut; cert este că la 30 octombrie 1952 m-a născut pe mine, apoi la 6 august 1956 – pe sora mea Silvia şi ne-au iubit toată viaţa lor.

O viaţă întreagă mama a muncit în adevăratul sens al cuvântului pe post de profesoară la clasele primare în satul meu de baştină. Fără exagerare a fost o învăţătoare bună, care s-a bucurat de stima şi respectul celor din jur, în deosebi -a părinţilor. După fiecare promoţie, vara, aproape zilnic veneau la poarta noastră părinţi pentru a  o ruga pe mama să le ea copilul anume în clasa la care mama va fi dirigintă. Dacă venea un control în şcoală de la raion sau republică, direcţia de obicei îi ducea la lecţiile mamei, fiindcă aveau toată siguranţa că vor vedea o lecţie-model. Acasă la noi era un sertar unde se păstrau o sumedenie de menţiuni de la diferite instituţii din raion şi republică.Spre sfârşitul carierei ei pedagogice a fost menţionată  cu titlul” Eminent al Învăţământului Public din RSS Moldovenească”.

Noi cu Traian in burticaBoris , Traian Moraru

Despre calităţile profesionale ale mamei a fost scris şi în gazeta raionului Criuleni („Biruitorul” nr.87 din 19 iulie 1986)   articolul „Luminoasă, calea vieţii ei…” semnat de profesorii Feodora Brânză şi Victor Borş.

Cumintenia noastra

La şedinţele Consiliului pedagogic, cuvântul mamei avea o greutate evidentă. Născută în zodia Gemenilor, Lidia Andrei Moraru avea un caracter contraversat, deoarece dispoziţia se putea schimba de la o oră la alta fiind diametral opusă. Fiind năzbâtioşi, deseori şi eu, şi sora mea primeam de la mama câte o ciocăneală bună, iar uneori şi fără temei, aşa” de profilactică”. Asta devenise o normă: „unde bate mama-creşte!”

A fost o bună gospodină, calitate care i-a transmis-o şi sorei mele Silvia; cum se spunea la noi în sat, făcea astfel de bucate „că lingeai şi degetele”. I-a plăcut mult muzica de calitate, în deosebi românească: Irina Loghin, Benone Sinulescu, Tudor Gheorghe, Margareta Pâslaru, Nicolae Sulac, Valentina Cojocaru, toate melodiile lui Temistocle Popa, Dan Spătaru, Ştefan Hruşcă, Vasile Şeicaru şi Mirabela Dauer. Eu aveam obiceiul să le” distrez” pe mama şi sora mea cumpărând bilete la un concert sau altul. Îmi amintesc, pe la sfârşitul anilor 80-începutul anilor 90 la Criuleni, unde locuiam cu familia a avut loc un concert de muzică folk cu Ştefan Hruşcă şi Vasile Şeicaru, însoţiţi şi de doi umorişti, unul din care era regretatul Jan Constantin.

După ce Ştefan Hruşcă a interpretat piesa pe versurile Marelui Adrian Păunescu ”Rugă pentru părinţi”, mama a ieşit in scenă şi i-a dăruit un buchet de flori de la noi de acasă, interpretul i-a mulţumit sărutându-i mânile şi a îmbrăţişat-o. După acest caz, mama de câte ori auzea această melodie plângea…

Ţin minte cum odată mama mi-a spus:

Tu m-ai făcut fericită de mai multe ori: când ai devenit student la Universitate; când ai absolvit facultatea; când m-ai dus la concertul lui Hruşcă şi Şeicaru la Criuleni; când m-ai dus la concertul Mirabelei Dauer şi a lui Dan Spătaru la Chişinău; când m-ai dăruit o foaie de odihnă la Odesa; când s-au născut nepoţii: Traian, Boris şi Laura; când s-a născut strănepotul Ştefan Vlad şi când am aflat că nepotul cel mai mare a fost numit în funcţie de procuror…

Eu am rămas uimit, când am auzit toate acestea şi mirat cum le ţine minte pe toate. Am început a râde, deoarece chestia cu foaia de odihnă la Odesa a fost  mai mult haioasă. Mama trebuia să se afle la odihnă trei săptămâni, iar Dânsa a stat o săptămână şi a venit acasa, declarând, că ea nu poate sta ca un trântor fără să lucreze ceva.

Au fost şi cazuri tensionate. Când la 23 ianuarie 1976 s-a născut  al-doilea fiu al meu, eu cu soţia Valentina am hotărât să-l numim Radu sau Mircea. Dar n-a fost să fie. Noi ambii eram studenţi la Universitate şi băiatul rămăsese acasă la Jevreni,  la părinţii mei. Într-o sâmbătă când am venit acasă cu Valentina, mama ne-a informat, că ea a fost cu băiatul la Sovietul Sătesc(un fel de Primărie sovietică) şi a înregistrat copilul cu numele Boris, arătându-ne şi certificatul de naştere a băiatului. Acest lucru pentru mine a fost un impact foarte dureros, cu care nu m-am împăcat până în prezent, cu toate că am iertat acest gest nechibzuit al mamei, dar regret mult că trebuia să fiu insistent şi să schimb respectivul certificat de naştere cu numele ales de noi…am dat dovadă de slăbiciune, cu regret,  trebuie să recunosc acest lucru.

Alexandru Moraru

(va urma)

Anunțuri

Despre satexceptional

istoric-arhivist si publicist, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, autor şi editor al multor culegeri de documente de arhivă, peste 400 articole ştiinţifice publicate în multe reviste prestigioase, cum sunt " Historia", "Magazin istoric",Analele Ştiinţifice al USM, Artemis, Literatura şi Arta etc. deţine 7 portaluri în Internet, principalul şi prestigiosul fiind Secretele istoriei cu Alexandru moraru (www.mazarini.wordpress.com)
Acest articol a fost publicat în AŞA CUM ESTE:, FOTOGRAFII ŞI AMINTIRI, OAMENI CELEBRI AI SATULUI, ŞCOALA ŞI CULTURA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s